„Marele Oraș
Am ajuns în
București dintr-o întâmplare care avea să se dovedească destin, căci în multe
orașe am mai locuit eu în ultimii cincisprezece ani, destul am schimbat
continentele și adresele, și nicio gazdă nu mi-am uitat și întâmplarea aceea a
fost, firește, o fată, dacă nu o iubire, și ce altceva ar fi putut să fie?,
imberb eram și viață nu știam, dar aveam poftă să trăiesc, crescusem flăcău și
intrasem la facultate, învățasem la Științe Politice, citea toată ziua
Montesquieu și Tocqueville, mergeam întotdeauna pe singurul drum pe care îl
cunoșteam, și mă gândeam la fata aceasta, care nu mă însoțise în Marele Oraș,
mergeam întotdeauna pe același drum, și niciun pas nu făceam, niciun pas la
stânga, niciun pas la dreapta, eram prudent, eram trist, întotdeauna pe drumul
cunoscut, și zielele astfel treceau și se făcea vineri, și vineri mă întorceam
în orașul de provincine…”
